cocorii - frumoase si enigmatice pasari

Cocorii


A cîta iarnă fără tine,
Am petrecut clipe și suspine,
O vrajă, un blestem la doi,
Caracteristic pentru noi.
Să fim mereu îndepărtați
Prin lume aidoma, aruncați
Unor cocori buimatici și nebuni
Ce nu-și găsesc o cale sau un drum

Că doar nu e Pămintul împărțit
Ci e rotund și liber de-ocolit.
Doar dorul îmi rămîne-n suflet
Să-mi țină de urît
Nu vreau, nu pot, nu simt
Să mai continui să iubesc, să cînt
Un Anotimp de primăvară
Cînd se întorc și cele călătoare
Acum voi îmbraca o mantie a tăcerii
Ca sămi petrec și eu cocorii
Rînd pe rînd
Căci cel ce-a fost așteptat și dorit
În astă Primăvară n-a venit!